07 iun 2003



De foarte multe ori, in spatele discursului unui lider politic stau unul sau mai multi specialisti in comunicare - oameni care nu se vad, dar care adesea isi promoveaza clientul ca pe un produs destinat vinzarii....

Studentii cistigatori ai olimpiadei de comunicare politica, despre efectele nepromovarii tinerilor in functiile de decizie

De foarte multe ori, in spatele discursului unui lider politic stau unul sau mai multi specialisti in comunicare - oameni care nu se vad, dar care adesea isi promoveaza clientul ca pe un produs destinat vinzarii. Piata comunicarii politice este bine dezvoltata in Europa de vest si mai ales in Statele Unite. La noi, totul se afla de-abia la inceput, dar exista studenti care si-ar dori sa lucreze in domeniu. Pentru ei, concursul “Olimpiadele comunicarii”, organizat de asociatia “Ethos”, a infiintat o sectiune de comunicare politica. Citiva lideri politici ai mo-mentului au “lucrat”, timp de aproape doua saptamini, cu cite o echipa de studenti, careia i-au cerut sa realizeze o strategie de comunicare pe o anumita tema. Evident, totul a fost doar un joc, iar temele propuse au fost pur teoretice, au tinut sa precizeze politicienii. Paul Pacuraru a dorit o strategie pentru atingerea de catre PNL a unui scor electoral de minimum 25%, iar Costica Canacheu (PD) s-a ima-ginat candidat la Primaria Capitalei, in locul lui Basescu.

Emil Constantinescu a imaginat Actiunea Populara la cules de voturi in Calarasi, iar Victor Ponta a cerut o strategie pentru promovarea tinerilor pe listele electorale si in functiile publice. Cosmin Alexandru (URR) a propus o strategie pe tema: Victor Rebengiuc, candidat la presedintie. In timp ce Mona Musca le-a cerut studentilor sa promoveze o femeie drept candidat la functia suprema in stat. Pina la urma, concursul a fost cistigat de echipa de studenti timisoreni care a promovat candidatura lui Victor Rebengiuc. Ei au “rezolvat” tema prin prezentarea cunoscutului actor drept o persoana care n-are datorii fata de nimeni si care ar putea deveni un Havel al Romaniei. In clipul electoral propus, personajul de film Moromete, jucat de Rebengiuc, la spune taranilor din Silistea, adunati in Poiana lui Iocan: “...Si mai lasati dracului vorbaria!”. Mihai Gaita, Serban Mrejeriu, Adrian Silindean, Bogdan Oprescu si Radu Stoita sint studentii timisoreni cistigatori ai concursului de strategii de comunicare politica.

Ce v-a facut sa intrati in concurs: simpla provocare, dorinta de a lucra in comunicarea politica? Sau, poate, banii pusi in joc?

Mihai Gaita: Provocarea, pentru ca noi am mai facut lucruri de genul acesta - ma refer la dezbateri parlamentare - si am fost buni.

Serban Mrejeriu: La inceput am auzit de un concurs cu o miza mare, 5.000 de dolari, ceea ce suna bine. Apoi am aflat ca, de fapt, premiul e mult mai mic. Adica se impartea intre cele 5 sectiuni.

Adrian Silindean: In final s-a dovedit ca banii cistigati ne-au acoperit doar cheltuielile cu drumurile de la Timisoara la Bucuresti.

De ce credeti ca ati cistigat? Ce-ati avut in plus fata de ceilalti participanti?

Adi Silindean: Cred ca am avut ceva in minus: nu ne-am axat pe analiza, pe sondaje si pe detalii neimportante.

M.G: Am avut la dispozitie 15 minute in care trebuia sa producem un material pe care sa-l prezentam in intregime. Alte echipe s-au complicat, au incercat sa fie prea “profesioniste”. A, a mai fost si putin talent...

Bogdan Oprescu: Bunul simt, asta am avut in plus fata de ceilalti. Nu ne-am complicat cu analize, am formulat solutii.

Cum vedeti viitorul acestei meserii: consilier angajat pentru un om politic sau specialist independent, hai sa-i zicem “mercenar”?

M.G.: Mercenar, desi termenul are o conotatie peiorativa in romana, probabil datorita patriotismului cu care am fost indopati 40 de ani. Un mercenar, sau “free-lancer”, are avantajul de a fi detasat, de a vedea situatia clientului in mod obiectiv, si asta se traduce in mai multa eficienta. In plus (si asta nu se intelege in Romania), exista o etica a mercenarului: chiar daca nu crede in ideile angajatorului, ii este loial pe durata contractului. Asta nu intelegea domnul Constantinescu, care la seminarul ce a deschis concursul a declarat ca dumnealui nu doreste sa lucreze decit cu oameni care ii impartasesc idealurile. Este ca si cum un producator de bere sau de sapun sau orice altceva n-ar angaja sa-i faca reclama decit oameni care consuma doar produsul lui...

S.M.: Eu, personal, as prefera tot independenta, dar ii respect pe cei care decid sa fie consilieri angajati ai unor oameni politici, daca asta au ales sa faca. Specialistii in comunicare nu trebuie sa navigheze insa fara scrupule dintr-o extrema in alta. Toti avem valori la care tinem. Sint fidel ideii de societate civila, nu agreez fortele politice extremiste, atitudinile violente, coruptia politica.

Care credeti ca vor fi temele principale ale anului electoral 2004? Vor putea aparea pe piata noi tipuri de lider politic?

M.G.: Nu cred ca este loc de noi tipuri de oameni politici pe piata. Intre atitia Nastase si Basesti, si Stolojani, fiecare cu ambitiile lor... Singura necunoscuta ramine candidatul PSD la presedintie. Aici s-ar putea sa fie ceva surprize.

S.M.: Eu cred ca momentul discursului nationalist a cam trecut, la fel exacerbarea conflictului dintre societatea civila si fostii comunisti, sau ideea mesajului mesianic (pe care unii inca mai marseaza). Oamenii s-au cam saturat de cei care le promit totul, stiu ca in politica declaratiile nu costa nimic. Vor vota imaginea candidatului care pare stapin pe situatie, cu un program clar si cit mai realist. Este posibil sa apara manifestari xenofobe la adresa rromilor...

A.S.: Din partea partidului de guvernamint, principala tema de discutie se va axa pe “reusita lor” - de a elimina vizele si de a fi invitati in NATO. Cred ca urmatoarea campanie electorala va fi mai structurata si mai tehnica. Si ar fi mult mai buna daca am face-o noi, dar nu pentru ei!

Se vorbeste mult despre necesitatea implicarii tinerilor in politica si in luarea deciziilor. Printre sustinatorii declarati ai acestor idei se numara cei care joaca deja un rol in politica - Victor Ponta, Cozmin Gusa, Cristian Boureanu si altii. Voi cum vedeti aceasta implicare?

M.G.: Problema este modul in care tinerii se implica in politica. Daca ei nu fac decit sa se “incadreze”, n-am rezolvat nimic.

A.S.: Da, se vorbeste mult. Este insa numai o fatada demagogica pentru ca in mod real, acolo unde se iau deciziile lucrurile nu s-au schimbat esential. Din pacate, exemplele pe care le vedem sint izolate si ne sint aruncate in fata tocmai pentru a acoperi golul real din acest domeniu. Iar daca acest lucru nu se va intimpla repede, tinerii din Romania vor vota “Air Canada!”.

Autor: Ovidiu Nahoi