ConcursJuriuParticipantiPremii bloguriEvenimenteFAQParteneriPresaResurseIstoricForum
Utilizator Parola Mi-am uitat parola Creare cont
Contact Termeni si conditii Harta site
ALERTA
Fii sigur ca esti la curent cu noutatile de la Olimpiadele Comunicarii!
NOUTATI
Ne vom revedea in 2011 Castigatorii editiei 2009 Invitatie "oficiala" la Festivitatea si Petrecerea OlimpicaVezi toate noutatile

Mentionari pe bloguri
"Un final si un nou inceput"
(Dragos Dehelean) 
"Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea-aşa!"
(Echipa DOT) 
"Gustul dulce al…victoriei"
(5 o'clock team) 
"Olimpiadele Comunicarii 2009"
(Claudia Ciuta) 
"Olimpiadele Comunicarii: mai mult decat un concurs"
(Corina ) 

Vezi toate mentionarile



Joaca de la Olimpiadele Comunicarii
30 mai 2007



Cea de-a doua zi a Olimpiadelor Comunicarii este o dovada de superficialitate din partea echipelor participante, cu cateva mici exceptii.

Am 26 de ani si imi place sa ma joc. Imi place sa fac pe copilasul care primeste o bomboana pe care si-o dorea, asa cum imi place sa fac pe copilasul caruia i s-a luat jucaria din mana atunci cand de-abia incepuse jocul. Imi place sa ma joc de-a omul matur, care stie tot, sau din contra, nu stie nimic. Si desi nu imi prea place, uneori ma joc de-a seful. Si atunci, de ce ma deranjeaza cand generatiile cu doar cativa ani mai mici decat mine se joaca la randul lor? Poate pentru ca ele nu stiu ca jocul, desi este o conditie sine qua non, trebuie alternat cu seriozitate.

Un astfel de moment in care se cerea seriozitate a fost Olimpadele Comunicarii, un joc in sine, care insa avea fundament real. Cu totii am agreat sa ne jucam in speranta ca va iesi ceva mai bun: participantii s-au jucat de-a agentia, reprezentanti ai agentiilor s-au jucat de-a juriul, etc. Insa, pentru unii, jocul a fost putin mai greu si de aici poate si dezamagirea. Toti cei care am fost acolo am plecat cu senzatia ca ne lipseste ceva... Ne lipseste timpul petrecut in asteptarea a ceva care sa merite tot efortul, ne lipseste macar o campanie care sa fie coerenta de la un cap la altul, si, drept urmare, ne lipseste poate increderea in tineri. Pe buna dreptate.

Sa revenim la jocul nostru: Olimpiadele comunicarii. Organizare - buna (locatie, respectarea programului, invitati, participare). Echipele - foarte dezghetate (fara prea multe emotii, degajate, glumete, descurcarete). Insa, cuvantul la ordinea zilei a fost joc sau poate relaxare. Superficialitatea echipelor participante in pregatirea unei campanii sau a unei prezentari. Briefuri extrem de bune (ex: nu mi-e rusine sa conduc un Logan), dar tratate in mod extremist, fara contact cu realitatea, ca sa nu mai vorbesc de greseli de limba romana in asa zis-ul slogan al campaniei, sau de campanii copiate. Nu stiu de ce, dar aproape toti participantii au venit cu abordari "glumete". Ok, umorul este o reteta, dar trebuie folosit cu grija si sa nu uitam ca nu este unica modalitate de a avea o campanie de succes.

Dar nu pot sa ignor si faptul ca am vazut si 2-3 insight-uri bune (ca de exemplu, lipsa spatiului de depozitare pentru downloads - campania pentru RDS) dar lucrari fara legatura cu insightul gasit. Era ca si cum tinerii descoperisera o mina de aur, dar nestiind cum arata aurul, au facut o alta sapatura. Apoi, mi-a mai placut strategia campaniei pentru Coca - Cola, chiar daca ideea in sine nu a fost exploatata la maxim. Mi-a placut abordarea briefului in care se dorea o asociere a Cosmote cu fotbalul, dar si "spotul" tv si cam atat. Sunt curioasa sa vad in ce masura concurentii au impresionat juriul...


Autor: Anca Rancea