Despre Camera Deputatilor

Camera Deputatilor este unul dintre cele doua corpuri legislative ale Parlamentului Romaniei, institutia bicamerala care reprezinta puterea legislativa in Romania. In Camera Deputatilor se adopta legi, hotarari, motiuni simple, mesaje, declaratii, rezolutii si alte acte politice in prezenta majoritatii deputatilor. Atat Camera Deputatilor, cat si Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani, care se poate prelungi pana la intrunirea legala a noului Parlament. Camera este condusa de un Birou permanent, compus dintr-un presedinte, 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori. Presedintele Camerei Deputatilor este, in acelasi timp, presedintele Biroului permanent, fiind ales pe toata durata legislaturii, spre deosebire de ceilalti membri ai Biroului permanent care sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare. Camera Deputatilor se intruneste in doua sesiuni ordinare pe an, prima incepand in luna februarie, neputand depasi sfarsitul lunii iunie, iar a doua incepand in luna septembrie, neputand depasi sfarsitul lunii decembrie. De asemenea, deputatii se pot intruni si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, la cererea Biroului permanent al Camerei Deputatilor sau la cererea a cel putin unei treimi din numarul deputatilor.

Deputatii sunt alesi in 42 de circumscriptii electorale, prin vot universal, direct, egal, liber exprimat si secret, conform Constitutiei si legii electorale, iar numarul lor este stabilit in raport cu populatia tarii prin legea electorala. In actuala legislatura, 2004-2008, numarul membrilor Camerei Deputatilor este de 332 de deputati, norma de reprezentare fiind de un deputat pentru 70.000 de locuitori. Cel putin zece deputati care au candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid politic, ale aceleiasi formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale pot forma un grup parlamentar.

Ambele corpuri legislative ale Parlamentului au in componenta comisii permanente pe domenii, cum ar fi Comisia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor sau Comisia pentru Buget, Finante si Banci, comisii speciale care se constituie, in principal, pentru avizarea unor acte legislative complexe sau elaborarea unor propuneri legislative, comisii de ancheta si comisii de mediere pentru initiativele legislative intrate in dezbaterea celor doua Camere ale Parlamentului inainte de revizuirea Constitutiei din anul 2003.

Initiativa legislativa apartine, conform Constitutiei, Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin o suta de mii de cetateni cu drept de vot, in conditiile prevazute de Constitutie. Proiectele de lege si propunerile legislative se supun dezbaterii mai intai Camerei competente sa le adopte, ca prima Camera sesizata. Camera Deputatilor se poate pronunta in calitate de prima Camera sesizata asupra proiectelor de legi si propunerilor legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestora, precum si asupra anumitor proiecte de legi organice, enumerate expres si limitativ de Constitutie.

Proiectele de lege si propunerile legislative se depun la Biroul permanent al Camerei competente sa le dezbata ca prima Camera sesizata. De aici sunt trimise spre examinare si in vederea elaborarii rapoartelor, comisiei permanente sesizate in fond. Comisiile permanente dezbat proiectele de lege si propunerile legislative, examineaza amendamentele depuse, hotarasc asupra lor cu votul majoritatii membrilor acestora si intocmesc un raport. Acest raport este transmis Biroului permanent, care asigura multiplicarea si difuzarea acestuia Guvernului, deputatilor si initiatorilor. Initiativa legislativa se inscrie pe ordinea de zi a Camerei respective. Dezbaterea proiectelor si propunerilor legislative in plenul Camerei Deputatilor se face succesiv, potrivit ordinii de ziadoptate si presupune dezbaterea generala si dezbaterea pe articole. Proiectul de lege, in forma rezultata din dezbaterea pe articole, se supune Camerei spre adoptare in prezenta majoritatii membrilor acesteia. Votul deputatului este personal si poate fi deschis sau secret.

Legile constitutionale se adopta cu votul unei majoritati de cel putin 2 treimi din numarul deputatilor. Legile organice si hotararile privind Regulamentul Camerei Deputatilor se adopta cu votul majoritatii deputatilor. Legile ordinare si hotararile luate in procesul legiferarii se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti, in conditiile existentei cvorumului egal.

Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere, care va decide definitiv. La cererea initiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup parlamentar, Camera Deputatilor poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative in procedura de urgenta. Proiectele si propunerile legislative examinate mai intai de o Camera se semneaza, dupa adoptare, de catre presedintele acestei Camere si se inainteaza celeilalte Camere, in vederea dezbaterii si adoptarii. Dupa adoptarea de catre Camera decizionala proiectul de lege se semneaza de presedintii ambelor Camere si se trimite spre promulgare Presedintelui Romaniei. Ultimul pas este publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei si intrarea in vigoare la trei zile dupa publicare sau la o data ulterioara prevazuta in textul legii.

Controlul parlamentar, consecinta a principiului democratic al reprezentarii, se exercita prin motiuni, intrebari, interpelari, anchete si petitii. Motiunea simpla exprima pozitia deputatilor intr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema care a facut obiectul unei interpelari. Ea poate fi initiata de cel putin 50 de deputati, trebuie sa fie motivata si se depune la presedintele de sedinta in timpul unei sedinte publice. In cazul in care aceasta este aprobata, hotararea Camerei se va trimite Guvernului, care va tine cont de pozitia exprimata in cuprinsul respectivei motiuni.

Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Aceasta poate fi initiata de catre cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor, se prezinta Birourilor permanente si se comunica Guvernului de catre presedintele Camerei Deputatilor la data depunerii. Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune,o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea. Fiecare deputat poate formula intrebari scrise sau poate adresa intrebari orale Guvernului, ministrilor sau altor conducatori ai organelor administratiei publice, la care solicita raspuns. Interpelarea se face in scris si este o cerere adresata Guvernului de catre un grup parlamentar, de catre unul sau mai multi deputati, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe. Guvernul este obligat sa raspunda la interpelari in cel mult doua saptamani.

Anchetele parlamentare sunt modalitati specifice de control ale puterii legislative asupra executivului si administratiei publice. Ancheta poate fi realizata de o comisie permanenta, in cadrul competentei sale, sau de o comisie de ancheta parlamentara infiintata in acest scop. Ancheta inceteaza de dreptin momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele care constituiau obiectul ei. Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Camerei Deputatilor. Acestea trebuie prezentate in scris si semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari. Petitiile inregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii si altor comisii permanente, spre dezbatere si solutionare. Comisia sesizata va decide in termen de cel mult zece zile, daca va trimite petitia unei autoritati publice competente sau o va clasa. Petitionarului i se aduce la cunostinta solutia adoptata.

Camera Deputatilor deruleaza programe educationale menite sa incurajeze tinerii sa participe la exercitii democratice si sa-i faca sa inteleaga importanta, rolul si functiile Parlamentului in cadrul celorlalte institutii democratice. Dintre aceste proiecte mentionam "Parlamentul tinerilor", "Vizitele educative" si "Votez pentru prima data".

Site: http://www.cdep.ro